social
Despre TweetMeet-uri
by aBogdan on Aug.11, 2009, under social
Ma intreba saptamana trecuta Victor ce parere am despre tweetmeet-uri.
Si, dupa cum i-am zis si lui. Imi plac la nebunie tweetmeet-urile. Pentru ca iti ofera posibilitatea sa cunosti oamenii de dincolo de tweet-uri. E o ocazie buna sa-ti formezi noi prieteni. Pentru ca una e sa cunosti un om doar online, si alta e sa-l intalnesti in realitate. Pentru ca am intalnit “la vremea mea” oameni care erau foarte duri, si foarte nesimtiti in online, iar in realitate erau timizi si foarte speriosi. Cine se da “zmeu” pe net, in multe cazuri nu este la fel de “zmeu” si in realitate. Si plus imi plac tweetmeet-urile la care se petrece 
, cum a fost beertweetmeet. Acolo, dupa mai multe beri, oamenii si-au dat cu adevarat arama pe fata.
Concluzia mea dupa fiecare tweetmeet este aceeasi: “we should do this more often”.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Deci se poate
by aBogdan on Jul.05, 2009, under amestecate, impresii, social
Am facut un experiment zilele astea.
Am reusit sa “supravietuiesc” fara blog, fara twitter, fara mailuri, fara messenger, fara RSS-uri, fara sa citesc alte bloguri… Am incercat sa vad daca reusesc sa nu le folosesc pentru doua zile. Si… daca stau bine sa ma gandesc, nici calculatorul nu l-am folosit prea mult. Adica am scris un CD si cam atat. Carevasazica se poate sa “traiesc” si fara.
Cu toate acestea, astazi, cand am pus din nou mana pe internet, mi-am dat seama ca “am ramas in urma”. Adica ma asteptau tone de mailuri si de feeduri. Plus… mi-a fost foarte greu sa revin la curent cu ce facea lumea pe twitter si pe bloguri.
A fost o experienta interesanta as putea spune, si, cel mai mult, ma bucur ca am vazut ca se poate trai (sau, ma rog… pot trai) si fara acces la tot ce inseamna online, dar, cu toate acestea, nu as vrea sa repet “isprava” prea curand.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Lil’ green button
by aBogdan on Jul.02, 2009, under amestecate, social
…sau cum poate un amarat de buton sa creeze haos.
Ati observat cat de reticenti sunt oamenii fata de nou? Cat de mult accepta o schimbare minora care le tulbura aparent putin, dar in realitate enorm de mult armonia interna? Cat de mult poate fi afectat zenul personal de ceva nesemnificativ, care stiai ca e pus de decor, dar care incepe subit sa functioneze? Si, prin functionarea lui perturba rutina. Si stau si ma uit in jur si observ ca multi sunt reticenti la schimbari de acest gen si, doar o mica parte le accepta usor, cu naturalete.
De cateva zile, oamenii de la Metrorex s-au gandit sa dezactiveze deschiderea automata a usilor pe garniturile noi. Astfel, usile se deschid prin apasarea unui amarat de buton verde (ma rog… el e transparent… da’ se face verde cand metroul opreste in statii). Si acel buton, care pana acu’ cateva zile era de decor, a intrat in functiune pentru a provoca haos, nervi si frustrare in randul calatorilor. (continue reading…)
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
De ce nu am scris despre Michael Jackson
by aBogdan on Jun.29, 2009, under social
Ma intreba in seara asta cineva de ce nu scriu nimic despre Michael Jackson si despre moartea lui.
Simplu. Pentru ca mi-e scarba de tonele de texte scrise despre asta. Pentru ca nu-mi place ca a fost mediatizat extraordinar de mult momentul. Pentru ca MTV a facut actiunea aia de toata jena in care lumea a mers la stadionul Lia Manoliu sa aprinda lumanari si sa depuna flori. Pentru ca incepand de vineri posturile de radio si de TV au inceput sa difuzeze in heavy rotation melodiile lui, desi pana atunci, majoritatea il uitasera. De tot. Pentru ca se fac tot felul de anchete si investigatii in acest caz. Pentru ca lumea nu vrea sa accepte ca nu era nemuritor si de aceea se fac aceste anchete. Pentru ca mi-e scarba de toti aia care l-au aratat cu degetul si l-au catalogat drept pedofil, infractor, homosexual si acum tin discursuri pioase legate de el, de omul Michael Jackson, de cel ce a fost regele pop-ului.
Singurul lucru care ar fi trebuit sa fie facut in legatura cu moartea lui era doar sa fie anuntat faptul ca a murit si atat. Sa se pastreze tacerea. Sa se tina un moment de reculegere pentru el. Nu sa fie tot evenimentul intr-un media bomb. Atat. Sau, cel putin, asta cred eu ca ar fi trebuit facut.
Later edit:
Daca ar exista OTV in SUA, probabil ar face un serial referitor la moartea lui Jackson mult mai lung decat “Disparitia Elodiei”, cu tot felul de bufoni, pareristi, “specialisti” si bagatori de seama care n-au nici un fel de legatura cu omul.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
E la moda sa scrii carti
by aBogdan on May.31, 2009, under social
De ceva vreme, am observat ca din ce in ce mai multe vedete personalitati publice, fie ele autohtone, fie de peste hotare, au inceput sa scrie carti. Orice fel de carti. Sa curga cerneala, sa fie vanzare, sa iasa bani. Pentru ca, pana la urma, nu cred eu ca s-ar apuca vreo vedeta sa scrie o carte daca n-ar fi intr-un oarece impas financiar.
Numele este brandul; brandul vinde cartea. Iar in cazul lor, brand-ul este destul de puternic. Cel putin pe plan regional. Orice subiect ar aborda, cu siguranta se vor gasi suficienti cumparatori, macar pentru a amortiza costurile de productie.
Unele carti par sa apara pe banda rulanta. Cei care isi doresc sa-si vada numele pe un volum, trebuie doar sa gaseasca un subiect, oricat de stupid si sa-l dezvolte.
Madonna a scris carti pentru copii. Amy Winehouse vrea sa publice un volum pentru cei mici (probabil o autobiografie, cu titlul “asa nu!” 
). Eminem, Marilyn Manson, Tony Hawk sau Britney Spears, au decis sa isi publice biografiile. Altii au scris carti de bucate (fara sa fie bucatari).
Daaar… la categoria “hai sa ne aflam in treaba“, Barbara Streissand va scoate o carte despre noua sa locuinta din Malibu. Ma intreb ce mama ai putea scrie intr-o asemenea carte. Ca mai mult de 4 pagini, nu prea cred ca ai ce scrie despre o vila. …sau poate o sa scoata o carte de colorat, cu fiecare coltisor al casei.
Trist este ca aceste carti chiar se vor cumpara. Poftim cultura neamule!
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Ne place senzationalul
by aBogdan on May.28, 2009, under social
Ati observat cum aproape in fiecare tragedie care se intampla in lume, exista in radul victimelor si un roman?
Se petrece un cutremur mai serios in lume? Printre victime se afla cel putin un roman. Se prabuseste un avion? Romanul este acolo, pe lista victimelor. Se produce un atentat? Romanul se afla (cel putin) printre raniti. Accidente de tot felul, violuri, crime, pe unde se poate, sunt romani implicati. Parca ne-o cautam cu lumanarea.
Majoritatea romanilor sunt dependenti de drame. De fapt, sunt dependenti de privitul la dramele, tragediile si nenorocirile altora. Sunt dependenti de senzational. Parca s-ar hrani cu asa ceva. Parca asa ceva ar tine spiritul treaz. Parca daca vezi ca a murit capra vecinului te simti mult mai bine. Cu toate ca tie iti merge rau, daca il vezi pe celalalt ca a intrat in rahat, chiar si putin, te simti mult mai bine.
O natiune otvizata, dependenta de senzational. Am ajuns atat de depenenti de drame, incat uneori parca ne ofticam ca nu ni se intampla si noua. Consider ca a inceput sa ne fie ciuda pe aia carora li se intampla tragedii. Ca pana la urma, cu cat mai mare este o tragedie, cu atat mai mult este mediatizata… deci… mai multa “reclama” pentru tara respectiva. Parca ne ofticam ca la noi nu au fost nici un fel de atentate, sau ca nu a fost nici un fel de accident atat de mare, cat sa-l preia o televiziune internationala. Macar un post de nisa din Somalia…
Si ma uitam la ziaristii cautatori de senzational, cat de mult se ofticau ca nu aveam si noi gripa porcina. Parca ii vad cum stateau tristi in redactii si se intrebau “Da’ cu ce suntem noi mai prejos decat Mexicanii de n-avem si noi gripa? …ca murim naibii de foame…”. Parca ii vad cum plangeau ca li se usuca pasta in pix…
Si a aparut si gripa porcina la noi… si iar vor curge rauri de cerneala in redactii, iar va face OTV-ul un ditamai serialul, iar se va vorbi despre asta peste tot.
Deh… ne place sezationalul.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Despre tineri si restrictii. O parere.
by aBogdan on May.26, 2009, under social
Citeam zilele asta un articol pe un site de stiri referitor la introducerea in cateva licee din Bucuresti a unor automate de cafea. Desigur, s-a nascut o disputa intre directorii liceelor si persoanele din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. Unii afirma ca in acest fel elevii vor sta mai mult in scoala, altii afirma ca liceele se vor transforma in cafenele.
Sunt de parere ca automatele de cafea trebuiesc pastrate in licee. Mi se pare o initiativa civilizata, sa lasi omu’ sa bea o cafea cand are timp, intr-un spatiu mult mai ok decat bodegile care exista pe langa scoli. Plus ca in bodegile respective se vinde alcool… care nu e chiar asa de inofensiv precum cafeaua. Si am observant ca elevii vin dimineata cu mai mult drag la scoala, stiind ca pot sa-si bea cafeaua alaturi de prieteni / colegi. (Scriu asta, din perspectiva unei persoane care a avut in liceu un automat de cafea in scoala. Si nu s-a plans nimeni de el.)
Nu inteleg pana la urma unde ar fi problema consumului de cafea la scoala. Pentru ca ne gandim la sanatatea elevilor? Pe naiba… Daca ne-am gandi la sanatatea lor, nu ar mai exista fast-food-uri/chioscuri in/pe langa scoli, ci ar exista cantine, cu mancare sanatoasa.
Daca ne-am gandi la sanatatea lor (si nu numai), am scoate cretinatatea aia de slogan “Pentru sanatatea dumneavoastra, evitati excesul de sare zahar si grasimi.” si l-am inlocui cu “Pentru sanatatea dumneavoastra, evitati excesele.” Punct.
Daca ne-ar pasa de sanatatea lor si de ei, n-am mai interzice atat de multe lucruri. Cafea, alcool, tutun, droguri usoare. ATENTIE! Nu promovez consumul de droguri (desi cred ca drogurile usoare ar trebui legalizate).
Orice este interzis, tenteaza si mai mult, iar atunci cand se gaseste o bresa in restrictie, apare excesul. Sa luam exemplul alcoolului. In liceu toata lumea bea pe unde apuca. Acasa, la petreceri, in baruri si la terase. Se bea mult, tocmai din cauza teribilismului varstei. Din cauza ca tu esti mai smecher decat aia de-o seama cu tine care beau suc si apa mineral. Pentru ca tu esti tare si ei sunt fraieri. Pentru ca tu esti rebel, iar ei asculta de parinti. Si, din dorinta de a fi mai “cool” decat altul, bei mai mult… si te imbeti.
Odata ce termini liceul, si incep sa consume alcool si aia care au baut suc in liceu, se termina si betiile tale (sau, ma rog, nu mai sunt asa dese). Tocmai pentru ca acum toata lumea bea, si nu mai esti la fel de “viteaz ca ei”. q.e.d.
E o mare tampenie sa interzici asa de multe lucruri. Oamenii ar trebui sa fie liberi sa descopere lucrurile, si sa faca singuri diferenta intre cee e bine pentru ei si ce nu.